Cum previn / tratezSanatate

Românilor nu le este teamă de bolile cardiovasculare!

Interviu și foto de Alexandra Mănăilă

Suntem o nație de curajoși sau de inconștienți, findcă nu ne este frică de boli cardiovasculare? Știm cum să ne păstrăm inima sănătoasă, noi, românii sau ignorăm educația și prevenția? Cifrele și datele prezentate de cardiologi din lumea largă plasează țara noastră printre ,,campioane” la incidență și mortalitate prin boli cardiovasculare. Însă cu toate acestea, nouă nu este teamă de bolile de inimă, deși am avea toate motivele…

Dr. Gabriel Tatu – Chiţoiu este medic primar cardiologie și medicină internă la Clinica de Cardiologie și Medicină Internă a Spitalului de Urgență Floreasca din București. Din 2014 conduce Societatea Română de Cardiologie și atât din funcția de preşedinte al acestei organizații profesionale, cât și din practica sa de cardiolog luptă din răsputeri pentru a schimba mentalitatea și educația românilor cu privire la bolile cardiovasculare. El însuși este un exemplu, prin stilul său de viață. Practică înotul și atletismul, promovând astfel mișcarea fizică în rândul colegilor și a pacienților prin activitățile derulate la Athletic Cardio Club. Pledează pentru abandonarea fumatului prin intermediul proiectelor Societății Române de Cardiologie, pentru o alimentație sănătoasă și pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale.

Este România un paradox în privința bolilor cardiovasculare?

Da, și paradoxul constă în incidența bolilor cardiovasculare care în România este foarte mare, fiind una din țările Comunității Europene cu incidență maximă și cu mortalitate mare. 60% dintre români mor prin boli cardiovasculare (BCV), iar paradoxul constă în faptul că deși reprezintă principalul pericol pentru sănătatea românilor, conștientizarea este cvasiinexistentă. Populației României nu îi este teamă de bolile cardiovasculare! Mă bazez pe cifre concrete când spun, mai precis pe o investigație făcută între anii 2013-2015 asupra principalelor probleme de sănătate care a fost difuzată în mass-media. Pe primul loc la distanță mare se află cancerul, urmat de hepatita cronică și reumatism, iar infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral, care este principala cauză de mortalitate în România, au o reprezentare absolut marginală. În realitate, cancerul contează pentru 25% dintre cazurile de mortalitate din România, ceea ce înseamnă aproape de trei ori mai puțin decât mortalitatea produsă prin bolile cardiovasculare. Acest paradox vine dintr-o lipsă de informare a publicului larg. Hipertensiunea, fumatul, sedentarismul, alimentația nerațională, nivelul mare de colesterol, toți acești factori pot fi combătuți, dar un astfel de program educativ nu există la noi, fiind în totală discrepanță cu alte state cum ar fi Franța sau țările scandinave. De exemplu, în Finlanda copiii nu termină un liceu fără să fie clar informați asupra unui stil de viață sănătos, asupra riscurilor BCV.

Cum ar trebui să arate un program de prevenție cardiovasculară în România?

Dr. Gabriel Tatu – Chiţoiu
Dr. Gabriel Tatu – Chiţoiu

Societatea Română de Cardiologie și-a reorientat poziția în ultimii ani, strategia ei fiind denumită cardiologie aplicată. În acest sens, un program trebuie să fie definitivat pe cei 4 factori de risc majori: hipertensiunea (HTA), fumatul, sedentarismul, alimentația nerațională. De un an de zile, noi Societatea, am pornit pe fiecare din acești factori de risc câteva direcții de prevenție. Ținta unui astfel de program ar trebui să fie populația foarte tânără, pentru că este greu să educi oameni la vârsta de 50-60 ani, educați într-un anumit stil, să-i faci să renunțe la fumat, în condițiile în care rata de abandon la fumat este de 8%, să-i încadrezi în cluburi sportive să facă sport… Investiția majoră trebuie să fie în elevi, studenți, tinerii trebuie să conștientizeze ce să facă și în felul acesta în 3-5 ani de zile vom avea altă generație cu alt stil de viață, sănătos și impactul BCV la nivelul societăți românești o să scadă.

Dintre toate bolile cardiace care vi se pare cea mai cumplită?

Formația mea profesională este de urgentist, respectiv cardiologie de urgență, astfel că rezolv problemele pacientului care vine în stare gravă. Sunt multe boli cardiace care duc la insuficiență cardiacă, dar insuficiența cardiacă indiferent de cauza ei este cea mai deprimantă pentru noi, fiindcă îți dai seama că în ciuda progreselor care au fost făcute în ultimii ani, pe lângă medicamente și anumite modalități electronice de ajutare a inimii prin care s-a prelungit viața pacienților cu insuficiență cardiacă, totuși calitatea vieții lor lasă foarte multe de dorit. Este ca și cum ai avea un cal foarte slab pe care-l pui să tragă o căruță foarte plină. Tu ca medic încerci toate modalitățile ca să ajuți acest cal, dar evident ești limitat. Insuficiența cardiacă este cea mai deprimantă dintre patologile cu care ne confurntăm în fiecare zi.

Hipertensiunea arterială, factorul de risc major în România îi afectează și pe tineri?

Hipertensiunea arterială (HTA) apare la vârste mult mai tinere decât își poate închipui cineva. În momentul în care este depistată, are ani de zile în spate, pentru că din păcate este silențioasă, nu dă semne de boală, omul nu știe și dacă nu-și măsoară tensiunea, habar nu are. Mulți dintre ei ajung la 10 ani de zile de evoluție a hipertensiunii, situație în care deja au complicații cardiace, renale. Gândiți-vă că avem 19 milioane de locuitori și ar trebui să știm tensiunea tuturor, dar oricât de numeros ar fi corpul medical din România, el nu poate lua în mod corect tensiunea la toată populația țării. În mod normal ca să determini o tensiune corect îți ia cam 15-20 de minute. În momentul în care îți vine un pacient în cabinet, nu ai la dispoziție decât 2-3 minute ca să-i iei tensiunea arterială, situație în care pacientul este emoționat și poți să ajungi la rezultate false. Modalitatea dovedită și prin studii că are cea mai bună valoare prognostică asupra evoluției pacientului este automăsurarea tensiunii arteriale acasă, conform unor protocoale foarte bine stabilite. Depistată la timp, HTA poate fi tratată foarte bine, omul își poate desfășura o activitate normală, fiind ferit de complicațiile redutabile.

Sunt bărbații mai slabi de inimă?

Media de vârstă a bărbaților care fac infarct miocardic acut (IMA) este undeva la 59-60 ani, în timp ce la femei media este de 66-68 ani. Femeile sunt mai protejate! Nu am înțeles niciodată de ce bărbatilor li se spune sexul tare, dimpotrivă sexul tare sunt femeile. De altfel, și speranța de viață a bărbaților peste tot în lume este cu 6-8 ani mai redusă decât a femeilor. Diferența între cele două sexe este că femeile fac infarctul la vârste mai înaintate când e mai greu de suportat, fiindcă mai au și alte boli asociate, mai au contraindicații pentru anumite medicamente, iar evoluția este mai severă decât a bărbaților. Persoanele de sex masculin cu siguranță sunt mai predispuse să faca infarct, proporția fiind de 66% bărbați care fac infarct și 33% femei.

Atletism, înot și Athletic Cardio Club. De unde pasiunea dvs. pentru sport?

E clar dovedit că practicarea unui efort fizic moderat reduce riscul de BCV cu 60%, ceea ce înseamnă dublu comparativ cu orice medicamente avem la dispoziție. Și spun, efort fizic moderat, nu neapărat sport competițional. Eu iubesc sportul de copil, am practicat volei 18 ani, ulterior a trebuit să mă reorientez spre alte sporturi dintr-un motiv foarte simplu la volei ai nevoie de echipă. Așa că m-am îndreptat spre un sport individual. În urmă cu 20 ani m-am dus spre înot, am încercat să mă perfecționez, autodidact după filme, iar acum e o adevărată bucurie să  simt alunecarea prin apă. Atletismul a venit din curiozitate, mi-a plăcut și în liceu, l-am practicat de unul singur, dar l-am abandonat până când în 2011 la congresul european de cardiologie de la Paris, m-am întâlnit cu fratele meu (campion mondial la scrimă la veterani, lucrează ca medic în Canada) care practica joggingul. A gasit un parc în Paris și m-a invitat să alerg împreună cu el si soția lui. Nu am crezut că mai pot să alerg, întrerupsesem de 30 ani acest sport, dar văzand că pot m-am reapucat de atletism. Ideea Athletic Cardio Club ne-a venit gândindu-ne că nu poți să fii credibil și să promovezi mișcarea dacă tu ca medic ești fumător, obez, dar le spui pacienților să se miște. Acest club a fost creat de medici cu pasiuni pentru sport pe baza exemplului personal. În jurul nostru au început să se strângă oameni din ce în ce mai mulți de diverse profesii, 40% dintre membri sunt de alte profesii și obiectivul nostru e să devenim minoritari în club. Majoritatea sunt persoane care au înțeles importanța efortului fizic pentru nu face boli cardiovasculare, dar avem și pacienți care au înțeles importanța efortului fizic pentru a nu repeta o boală cardiovasculară. Conform ghidurilor trebuie să faci 600-800 de km pe an. Important este să convingi omul să facă mișcare în fiecare zi și poate să facă ce dorește: să meargă pe jos, să alerge prin parcuri sau acasă, să se urce pe bicicleta fixă de acasă sau să înoate, să schieze.

Ce mesaj aveți pentru români, indiferent că sunt sau nu bolnavi de inimă?

Să-și ia o pereche de adidași, un trening și să facă mișcare în fiecare zi, să aibă grijă de greutatea lor, să-și controleze tensiunea, să fie atenți la ce pun în farfurie și n-o să mai aibă nevoie de noi!

* * *

Știați că…

  • Bolile de inimă omoară de 3 ori mai mult decât cancerul. Mai degrabă ne temem de cancer…
  • Unui medic de familie care are în medie 1500 de asigurați pe lista sa, i-ar trebui să petreacă două luni pe an, timp de 8 ore pe zi numai pentru a determina corect tensiunea arterială la toți cei înscriși pe listă?

 

 

 

Etichete

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Vezi si ...

Close
Close