Cum previn / tratezSanatate

Dan Bordeianu, CRBL si Toma Cuzin lupta impotriva cancerului mamar

~ Articol de Alexandra Manaila ~

In fiecare an 8000 de romance sunt diagnosticate cu cancer la san, iar 3000 dintre ele mor din cauza bolii. Daca nu va numarati printre ele inca, mai aveti timp sa reflectati asupra stilului de viata, astfel incat sa preveniti cumplita maladie. Cu varsta si incarcatura genetica nu poate nimeni lupta, dar cu kilogramele in plus cu siguranta se poate. Supraponderalitatea si obezitatea cresc riscul pentru cancer mamar dupa menopauza, perioada cand incidenta acestei afectiuni este maxima.

Dan Bordeianu lupta impotriva cancerului mamar
Dan Bordeianu lupta impotriva cancerului mamar

“Acum e randul tau sa ai grija de mama ta!”

Cancerul mamar este o boala care-i afecteaza si pe barbati, nu doar pe femei. Cu toate astea, Eduard Mihai Andreianu, alias CRBL, si actorii Dan Bordeianu si Toma Cuzin (din sitcomul “Las Fierbinti”) militeaza pentru preventia cancerului la san in randul femeilor dragi din viata lor: mame, sotii, fiice, iubite. Ei sunt in acest an ambasadorii campaniei de informare despre cancerul de san “Nu am facut destul”, cu mesajul: “Acum e randul tau sa ai grija de mama ta!”. Cele trei vedete s-au fotografiat alaturi de mamele lor atragand astfel atentia asupra cresterii riscului de cancer de san odata cu inaintarea in varsta prin panourile afisate prin Bucuresti si prin spoturile radio de informare. “Suntem cu adevarat fericiti sa putem transmite acest mesaj tuturor femeilor din Romania, incepand cu cele care ne-au dat viata: dragele noastre, asa cum voi ati avut grija de noi, asa ne revine si noua sarcina sa va purtam de grija si sa va invitam la un control! Va rugam sa nu va neglijati sanatatea! Cancerul de san este o afectiune teribila, care, din fericire, depistata la timp, poate fi vindecata. Va multumim ca existati in vietile noastre si va promitem ca vom fi intotdeauna alaturi de voi, si la bine, si la rau”, au declarat cei trei ambasadori. In ceea ce-l priveste pe Dan Bordeianu, acesta a marturisit ca tatal sau s-a imbolnavit de cancer la plamani, diagnosticul fiind pus intr-o faza tardiva. ”E foarte importanta preventia, stiu din experienta personala. In 5 luni de zile l-am pierdut pe tatal meu, daca am fi stiut din timp, mama fiind medic ar fi putut sa intervina. Fiecare dintre noi sa ne luam de mana mama, iubita, matusa, amanta sa faca acel simplu examen medical: mamografia”, a spus actorul.

CRBL lupta impotriva cancerului mamar
CRBL lupta impotriva cancerului mamar

CRBL a declarat ca si in familia sa au fost femei cu cancer mamar, respectiv bunica si sora mamei. “<Acum e randul tau sa ai grija de mama ta!> – este mesajul nostru din acest an. Este timpul sa o sustinem pe cea mai draga femeie din viata noastra, care ne-a fost la randul ei alaturi de-a lungul vietii. Acum ea se afla la varsta cand este mai expusa riscului de imbolnavire. Cancerul de san este mai frecvent in randul doamnelor de peste 45 de ani, ca urmare a schimbarilor prin care trece o femeie. Sa avem grija de mamele noastre si sa le daruim, macar in aceasta luna, o mamografie! Costurile sunt minime, iar faptul ca le stim sanatoase pe cele mai importante femei din viata noastra este de nepretuit”, a declarat Cezar Irimia, presedintele FABC. Pe 1 octombrie a fost Ziua Mondiala de Lupta Impotriva Cancerului la San, iar toata luna octombrie se deruleaza aceasta campanie.

Autoexaminarea sanilor, ecografia mamara si mamografia

Cea mai la indemana metoda de prevenire a cancerului mamar, care nu costa si nici nu doare este autoexaminarea sanilor. Orice femeie poate isi poate palpa sanii la dus, punand putin gel pe mana, pentru a simti mai bine eventualele modificari. 70% din cazurile de cancer mamar sunt descoperite prin autoexaminarea sanilor. Cele mai frecvente semne si simptome care spun ca ceva nu este in regula sunt urmatoarele:
• un nodul dur, de forma neregulata, dureros sau nu. Motivul principal (70% din cazuri) pentru care se solicita un examen medical al sanului este descoperirea, frecvent accidentala, de catre pacienta a unui nodul mamar. In momentul prezentarii la medic, acesti noduli au in general dimensiuni de peste 2 cm.
• durerea prezenta la nivelul sanilor, desi un simptom rar la debut (doar 8% dintre cazuri), este cel de-al doilea motiv de prezentare la consult (20% din cazuri).
• modificari cutanate: pielea de deasupra nodulului este inrosita, ingrosata, cu pori dilatati (aspect de “coaja de portocala”), aderenta de nodul. Aparitia pe pielea sanului a unei adancituri, care cuteaza pielea din jur ori a unei ulceratii.
• marirea neobisnuita de volum a unui san.
• modificari ale conturului sanilor.
• aparitia unor scurgeri la nivelul mamelonului (frecvent asociate cu sangerare locala).
• mameloane indreptate in directii asimetrice sau unul dintre ele retractat.
• aparitia unor eczeme la nivelul areolelor mamare.
• palparea in axila a unor nodului cu volum marit, duri, uneori durerosi.
• in putine cazuri, cancerele mamare sunt total asimptomatice.

Examinarea sanului impotriva cancerului.Credit foto: marin / FreeDigitalPhotos.net
Examinarea sanului impotriva cancerului.Credit foto: marin / FreeDigitalPhotos.net

Daca aveti unul din semnele de mai sus, este bine sa va adresati unui medic pentru a stabili ce tehnologii imagistice sunt indicate: ecografia mamara sau mamografia. Recomandata de Institutul National de Cancer din SUA dupa varsta de 40 de ani, mamografia este o analiza care ajuta la depistarea neoplasmului mamar in absenta simptomelor clasice de boala (dureri, modificari la nivelul pielii, scurgeri) si a nodulilor. “Aceasta analiza ajuta si la detectarea microcalcifierilor, care pot indica prezenta unui cancer mamar. Detectarea precoce a neoplasmului mamar creste sansele de reusita a tratamentului. Rezultate a diferite studii clinice arata ca mamografia poate ajuta la reducerea semnificativa a deceselor cauzate de cancer de san intre varstele 40 si 70 de ani, in special dupa varsta de 50 de ani. Chiar si atunci cand rezultatele analizei sunt favorabile, noi recomandam repetarea ei la fiecare 1-2 ani”, a subliniat medicul stefan Curescu, medic primar oncologie, la Spitalul Clinic Municipal de Urgenta din Timisoara. Aparitia unui nodul nu este intotdeauna un semn de cancer, dar trebuie investigat. 8 din 10 noduli la san sunt de obicei benigni, cu toate acestea trebuie mers la medic. Cancerul mamar este perfect curabil, daca este tratat la timp! In ultimii ani, numarul deceselor a scazut simtitor, iar cancerul de san in stadiul I sau II nu mai recidiveaza decat in sub 10% din cazuri.

Cancerul de san este diferit

Neoplasmul mamar este cel mai frecvent tip de cancer in randul femeilor la nivel global, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In fiecare an, aproximativ 1,4 milioane de cazuri noi sunt diagnosticate in lume, cu mai mult de 400.000 decat intreaga populatie feminina declarata a Bucurestiului! Iar peste 450.000 de femei mor anual din cauza acestei boli.
Cancerul de san poate fi de doua tipuri:
• cancer de san HER2 pozitiv
• cancer de san HER2 negativ
Celulele tumorale au pe suprafata lor niste receptori numiti HER2. Unele celule canceroase au un numar mai mare de astfel de receptori decat normal si se numesc celule HER2 pozitive. Studiile de specialitate arata ca una din sase femei cu cancer de san este HER2 pozitiva. Un cancer de san HER2 pozitiv se dezvolta mai repede decat alte tipuri de cancer. Dar pentru femeile cu acest tip de celule canceroase exista de cativa ani tratamente eficiente. De aceea, este foarte important sa stiti daca aveti cancer de san HER2 pozitiv sau negativ. Orice femeie care sufera de cancer de san trebuie sa solicite efectuarea testului HER2, mai ales ca testarea este gratuita. Veti avea nevoie de o biopsie, care consta in prelevarea unui mic fragment din tumora si includerea acestuia intr-un bloc la parafina. Daca ati suferit deja o mastectomie, trebuie sa cereti medicului anatomopatolog din spitalul in care ati fost operata o proba din tumora. Tot medicul va va indruma catre o institutie medicala care efectueaza acest test.
Laboratorul poate face testul prin doua metode. In prima faza, medicul anatomopatolog va va trimite sa efectuati un test numit imunohistochimie. Analiza de laborator este simpla si de scurta durata, insa rezultatele pot fi uneori incerte. In acest caz, imunohistochimia poate da numai un indiciu despre posibilul tip de cancer. Daca in urma acestei analize exista suspiciunea de cancer HER2 pozitiv, pacienta se va adresa medicului oncolog. El va hotari daca este necesara si o a doua testare a probei, care va confirma cu exactitate daca avem de-a face cu un cancer de san HER2 pozitiv. Metoda poarta numele de CISH, este laborioasa si se face la nivel de ADN. Aceasta testare este gratuita datorita suportului companiei farmaceutice Roche, in laboratoarele partenere, pacientele nefiind nevoite sa plateasca. Mai multe detalii despre cum pacientele cu cancer de san pot beneficia de aceasta testare gratuita pot fi obtinute de la medicii oncologi. Testarea prin metoda CISH se poate realiza in Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi, Craiova, Oradea si Brasov, in laboratoarele specializate. Aproximativ 15-20% din cazurile de cancer mamar au pozitivitate HER.

Toma Cuzin lupta impotriva cancerului mamar
Toma Cuzin lupta impotriva cancerului mamar

Decontarea protezelor mamare pentru reconstructia sanului

In multe situatii, femeile diagnosticate cu cancer mamar fac mastectomie, adica extirparea sanului. O operatie mutilanta pentru orice femeie…Doar 2% dintre femei apeleaza la chirurgia reparatorie pentru reconstructia mamara, asta si pentru ca in Romania Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) deconteaza doar interventia chirurgicala si internarea, proteza nu se afla pe aceasta lista de decontare. Este posibil insa ca de anul viitor, protezarea sanului sa fie inclusa in randul serviciilor medicale decontate de CNAS.”Este nevoie de 500 de euro pentru a reda speranta acestor femei. Atat costa o proteza mamara de buna calitate. Este necesara decontarea de catre stat a acestor proteze mamare, cu atat mai mult cu cat impactul bugetar este nesemnificativ, aproximativ 1-1,2 milioane de lei pe an, in raport cu beneficiile asupra starii de sanatate a populatiei, cu toate implicatiile ce decurg aici. Nu este vorba despre o simpla operatie estetica, ci de una curativa, ale carei dimensiuni psihologice sunt imense. Daca aceasta operatie s-ar realiza imediat dupa extirparea sanului, in cadrul aceleiasi interventii chirurgicale, pacienta nu s-ar mai confrunta cu realitatea dura post-operatie”, au declarat initiatorii unei legi in acest sens. Prof.dr. Ioan Lascar, medic chirurg plastician la Spitalul Floreasca din Capitala sustine ca in urma cu cateva decenii vedea destul de rar un cancer mamar la reconstructie si de obicei pacientele aveau peste 40 ani. ”La ora actuala diagnosticarea cancerului mamar se face si la studente, sau chiar si la eleve”, a declarat acesta. Practica reconstructiei mamare a devenit uzuala in Europa, de aceea potrivit chirurgilor plasticieni e cazul ca si Romania sa faca un pas important in aceasta directie. Ramane de vazut daca acest vis al romancelor mutilate de operatia de extirpare a sanului va deveni realitate.

Anatomia sanului [Credit foto: cooldesign / FreeDigitalPhotos.net]
Anatomia sanului [Credit foto: cooldesign / FreeDigitalPhotos.net]
10 metode de prevenire a cancerului mamar

Puteti incerca sa tineti cancerul de san la distanta, umbland la propriile obiceiuri. Alungati sedentarismul, viciile cum ar fi: fumatul si consumul de alcool si axati-va pe o dieta sanatoasa.

1. Evitati sa deventi supraponderala; obezitatea creste riscul pentru cancer mamar dupa menopauza, perioada cand incidenta acestei afectiuni este maxima.
2. Hraniti-va sanatos. Mancati cat mai multe fructe, legume si cereale integrale si consumati cat mai putine bauturi carbogazoase, carbohidrati si grasimi. Proteinele se pot obtine din piept de pui si peste, renuntati la carnea de porc.
3. Faceti miscare in fiecare zi. Studiile au aratat ca efortul fizic reduce riscul de cancer mamar cu 10-30%.
4. Consumati alcool cu moderatie sau deloc. Bauturile alcoolice cresc riscul pentru cancerul mamar.
5. Evitati “terapia de substitutie hormonala”. Terapia hormonala la menopauza creste riscul bolii. Daca totusi trebuie sa luati hormoni pentru a “imblanzi” simptomele menopauzei, evitati pe cat posibil medicamentele cu progesteron sau utilizati-le numai 3 ani.
6. Daca luati medicamente blocante ale estrogenului si aveti peste 60 de ani, consultati medicul curant asupra posibilelor efecte adverse ale substantelor tamoxifen si raloxifen.
7. Nu fumati. Fumatul indelungat este asociat cu risc crescut al cancerului mamar.
8. Hraniti-va la san copilul cat mai mult timp posibil. Mamele care isi hranesc bebelusul la san cel putin un an au un risc mult mai scazut de a dezvolta cancer mamar mai tarziu.
9. Participati la sondaje si campanii care implica preventia cancerului mamar.
10. Faceti sport si sustineti, in acelasi timp, cercetarea pentru cancerul mamar. Exercitiul fizic este asociat cu risc scazut al bolii.

 

Etichete

Articole asemanatoare

Lasă un răspuns

Vezi si ...

Close
Close